Istoria

Teritoriul actualului stat Moldova a fost populat încă din timpuri străvechi. Descoperirile arheologice confirmă că pe aceste locuri  au existat oameni încă în perioada Epocii de Piatră. În timpul Epocii de Cupru, pe aceste meleaguri a înflorit cultura Cucuteni-Tripolie, în timpul căreia se practica agricultura, creşterea animalelor, vânătoarea şi, de asemenea, olăritul. Acest popor a edificat numeroase aşezăminte umane, unele ajungând până la 15000 de locuitori.

La începutul Evului Mediu teritoriul a fost populat de triburile dacilor. Între secolele I şi VII, teritoriul s-a aflat sub dominaţia Imperiilor Roman şi Bizantin. Din anul 105 era noastră, după ce împăratul roman Traian a cucerit Dacia, populaţia băştinaşă a fost romanizată, preluând limba şi cultura avansată a Imperiului Roman. După ce în 271 e.n. romanii au părăsi teritoriul, Moldova a fost invadată de numeroase alte popoare, inclusiv de goţi, huni, avari şi slavi. În 1359 Bogdan I întemeiază statul feudal Moldova.

Voievodatul Moldovei se mărginea la vest cu Munţii Carpaţi, la est – cu râul Nistru, iar la sud – cu râul Dunărea şi cu Marea Neagră. Principatul cuprindea actualul teritoriu, precum şi unele regiuni din teritoriul actual al României şi Ucrainei. În această perioadă, între anii 1457-1504, a domnit cel mai de vază domnitor al Moldovei – Ştefan cel Mare.

În cele din urmă, principii Moldovei nu au putut rezista invaziilor repetate ale tătarilor din Crimeea şi a celor din secolul al XV-lea ale Imperiului Otoman. În 1538 principatul a devenit vasal al Imperiului Otoman, fiind impus să plătească tribut noului său suzeran. În timp ce Moldova se bucura de o oarecare autonomie, Imperiul Otoman desemna Dregătorii moldoveni (nume dat conducătorilor Moldoveni în această perioadă).

În anul 1812, în urma semnării tratatului de pace de la Bucureşti, partea de est a Moldovei situată între râurile Prut şi Nistru, numită şi Basarabia, a fost anexată la Imperiul Rus. Acest teritoriu a fost o provincie a Rusiei până în 1918.

În 1918, Sfatul Ţării - autoritatea supremă a statului basarabean decide să se unească cu România. Această unire a durat până în anul 1940, când ţara a fost anexată de către Uniunea Sovietică drept consecinţă a pactului Ribbentrop-Molotov. Ulterior Moldova a devenit o entitate teritorială în cadrul URSS până la sfârşitul anilor 1990. 

În vara anului 1989 la Chişinău au loc demonstraţii în urma cărora Consiliul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a dispus la 31 august 1989 scrierea cu alfabet latin a legislaţiei în limba moldovenească (română), declarată limbă de stat. Au urmat primele alegeri democratice pentru parlamentul local, care au avut loc în februarie şi martie, 1990. La 23 iunie  1990, Parlamentul a adoptat Declaraţia de Suveranitate a „Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti”, care, printre altele, stipulează supremaţia legilor Moldovei asupra celor ale Uniunii Sovietice. După eşecul loviturii de stat în Uniunea Sovietică în 1991, la 27 august 1991 Moldova şi-a declarat independenţa. Ulterior, în 1992 aceasta a devenit membru ONU. Actuala Constituţie a fost adoptată în 1994. În acelaşi an Moldova a devenit membru al Comunităţii Statelor Independente (CSI), ceea ce a constituit o modalitate de asigurare a accesului la pieţele de desfacere tradiţionale ale acesteia, în special la cea din Rusia.

În 2005 Moldova decide să-şi schimbe orientarea politică şi devine prima ţară din spaţiul CSI care adoptă un plan de acţiuni cu Uniunea Europeană. Planul de acţiuni Moldova-UE a sporit gradul de aliniere al Moldovei la UE. În prezent, Moldova cunoaşte o orientare foarte apropiată de Uniunea Europeană. 

Acest web-site a fost elaborat cu suportul membrilor Asociației Naționale pentru Turism Receptor
ceed-logo-big

This website was developed with the support from the USAID CEED II project.
Its contents does not necessarily reflect the views of the USAID or United States Government.
Website Legal Disclaimer.